Sindromul intestinului iritabil reprezinta o patologie functionala a intestinului subtire si gros, ce se manifesta prin crampe, durere abdominala, balonare, flatulenta, diaree sau constipatie, sau ambele, scaun cu mucus, simptomele avand evolutie variabila, perioadele de calmare alternand cu cele de agravare. Simptomele intestinului iritabil se suprapun cu cele ale altor afectiuni gastrointestinale, cum este boala celiaca, intoleranta la lactoza, dispepsia si altele.
Cauza acestor patologii, ce nu determina modificari ale peretelui intestinal sau cancer colorectal, nu este cunoscuta, iar factorii ce par a fi inplicati sunt :
- contractia musculaturii peretelui intestinal
- anomalii ale sistemului nervos al tractului digestiv
- inflamatia intestinala
- supraincarcare bacterioana a intestinului sau modificarea microflorei (bacteriile intalnite in mod normal in intestin, ce au rol benefic in mentinerea starii de sanatate) .
Modificarile stilului de viata
Doar excluderea alimentelor care creeaza disconfort nu este suficienta pentru ameliorarea simptomelor, in unele cazuri simptomele pot fi declansate de stres, de oboseala, lipsa miscarii fizice, statul prea mult pe scaun, la birou, depresia sau alti factori stresori de mediu.
Persoanele care sufera de sindromul intestinului iritabil trebuie sa profite de timpul liber pentru a se relaxa si odihni cat mai mult.
Activitatea fizica este recomandata si s-a dovedit a preveni aparitia simptomelor. Activitatea fizica nu trebuie desfasurata foarte aproape de momentul luarii meselor.
Activitatea fizica se va incheia cu cel putin o ora inainte de masa si nu se va relua decat dupa 2-3 ore dupa luarea mesei.Durata si calitatea somnului sunt alte componente ale stilului de viata pe care cei care sufera de sindromul intestinului iritabil trebuie sa le ia in considerare si sa le imbunatateasca.
Calitatea somnului este chiar mai importanta decat durata. Calitatea poate fi imbunatatita printr-o ambianta placuta in dormitor (reducerea luminii si zgomotului, aromaterapie, aerisire zilnica, umiditate potrivita, temperatura si asternuturi cat mai confortabile). In ceea ce priveste durata, cel putin 6-7 ore de somn trebuie asigurate in fiecare noapte, ideal incepand cu ora 22:00 si nu mai tarziu de ora 23:00.
Interventia nutritionala are mai multe etape. Trebuie urmate aceste recomandari de baza, si anume:
- respectarea orarului meselor (majoritatea pacientilor tolereaza doar 3 mese principale pe zi, dar unii prefera mese mai reduse cantitativ si mai dese);
- luarea meselor intr-o ambianta placuta (se va evita pe cat posibil luarea meselor pe drum, la birou, in fata televizorului sau cu telefonul in mana) ;
- alimentele se vor mesteca bine, acordandu-se o atentie mai mare mesei in sine, evitand factorii perturbatori sau discutiile intense in timpul mesei ;
- se vor evita mesele prea voluminoase sau prea consistente, mai ales dimineata sau seara;
- micul dejun este important si sanatos pentru reglarea ingestiei alimentare pe parcursul zilei, de un mic dejun prea consistent poate declansa simptome puternice, care sa afecteze persoana pe tot parcursul zilei;
- se va reduce sau evita consumul de alcool; se poate consuma de 2-3 ori pe saptamana cate 1 pahar de vin (150 ml) la cina ;
- se va limita consumul de cafea si ceai verde sau negru la 1-2 cesti pe zi (exemplu : o cafea si un ceai pe zi sau doua cafele sau doua cani de ceai) ;
- se pot consuma ceaiuri de plante cu efecte calmante ;
- se vor evita sucurile din comert, chiar si sucurile de fructe, bauturile carbogazoase;
- consumul de fibre trebuie atent monitorizate, majoritatea pacientilor nu tolereaza fibrele insolubile, doar cantitati mici de fibre solubile ;
- o lingura de seminte de in pe zi poate fi eficienta in cazul pacientilor cu balonare si flatulenta.
留言